in Cărți de Ion Irimie

Informaţie şi cauzalitate

Cuprinsul

Cuprinsul

I. Punerea problemei
II. Despre informaţie
III. Cauzalitatea şi conceptul ei
1. Despre începuturi
2. Democrit şi tronul Persiei
3. Aristotel şi cele patru cauze
4. Toma de Aquino şi cauza cauzelor
5. Spinoza şi „cauza sui”
6. D. Hume – cauzalitatea e în noi
7. Kant şi antinomiile cauzalităţii
8. Hegel – cauzalitate şi dialectică
9. Husserl şi „motivaţia”
10. Heidegger sau „libertatea întru temei”
11. Sartre şi „structura acţiunii”
12. Marx şi materialismul dialectic
13. Fizicienii şi „gâlceava” lor
14. M. Bunge şi complexele de cauzalitate
15. Cauzalitatea şi filozofia mentalului
16. Cauzalitatea în gândirea românească
IV. Informaţia şi formele cauzalităţii
1. De la energetic → la energetic
2. De la energie → la energie
3. Cauze informaţionale → efecte tot informaţionale
4. Cauze informaţionale → efecte energetice
V. Cauzalitate şi finalitate
VI. Cauzalitate şi libertate
VII. Încheiere şi câteva concluzii

Dragă Sergiu

Spre finalul Scrisorilor despre informaţie îţi scriam că, prin multiplele ei valenţe explicative, noţiunea de informaţie aruncă o veritabilă mănuşă gândirii filozofice contemporane. În degetele acestei mănuşi sunt multe provocări. Sunt, mai întâi, provocările legate de armonizarea acestei noţiuni cu celelalte noţiuni mari ale gândirii ştiinţifice – substanţă, energie, entropie, evoluţie, memorie, limbă, gândire etc. În această armonizare nu sunt suficiente intervenţiile specialiştilor; este necesară şi intervenţia unei perspective mai cuprinzătoare, perspectivă pe care o poate aduce numai filozofia.
Sunt, în al doilea rând, provocările care ţin de armonizarea conţinuturilor ideatice ale aceleiaşi noţiuni cu conceptele mai vechi şi mai noi ale gândirii propriu-zis filozofice. Ar fi vorba de conceptele în şi prin care s-a teoretizat şi se mai teoretizează marile unităţi şi marile opoziţii ale existenţei: materie şi spirit, natură şi cultură, viaţă şi moarte, adevăr şi fals, necesitate şi libertate etc. În teoretizarea tuturor acestora, noţiunea de informaţie poate aduce, cred eu, multe plusuri de nuanţare filozofică, poate „îndulci” toate aceste opoziţii şi le poate face, la modul explicativ, mai puţin antagonice.
Din degetele mănuşii, pentru paginile de faţă, am ales degetul cu provocările legate de cauzare şi/sau cauzalitate, de simpla şi complicata temă a raporturilor cauză – efect.
De ce tocmai acest deget? De ce tocmai această temă?