in Cărți de Ion Irimie

Scrisori despre Informatie

CUPRINS

1 MOTIVAREA SCRISORILOR…5
2 PERSPECTIVE DE ANALIZA …16
2.1 Informație şi nedeterminare…16
2.2 Informație şi redundanță…40
2.3 Informație şi entropie…69
2.4 Informație şi energie …89
3 TRIADELE DEFINIRII…99
3.1 Informație şi reflectare sau triada re-reflectării ..99
3.2 Informație şi semnificație sau triada semiozei ..112
3.3 Informație şi comunicare sau triada celulei Shannon .151
4 CONSIDERAȚII FINALE …177
5 LETTERS ABOUT INFORMATION.. 180
6 NOTE BIBLIOGRAFICE…186

Dragă Sergiu,

Nici n-am terminat bine cu Aducerile aminte că m-am şi apucat de o altă suită de scrisori. Una care nu va mai fi despre cineva, ci despre ceva, adică despre informație.


Dar de ce tocmai despre aşa ceva şi nu despre altceva? De ce despre o temă care-i aşa de simplă şi în acelaşi timp atât de complicată?


Despre aşa temă, dragă Sergiu, din cel puțin două motive. Primul este că informația a fost tema care m-a pus cel mai mult pe gânduri, care, aş putea zice, m-a înnebunit aproape toată viața. După atâtea chinuri ale gândirii, am ajuns la câteva idei care mi se par a fi mai bune decât cele pe care le-am întâlnit prin literatură. Ar fi păcat, zic eu, să mă duc cu ele dincolo şi să nu le las puse pe hârtie. Îi drept că unele din ele sunt scrise şi deja publicate prin ceva reviste şi culegeri. Dar nu totul e scris şi nu totul e aşezat în văzul lumii. Apoi, nu toate gândurile sunt puse în ordinea lor. În cele ce urmează, vreau să aşez şi pe cele scrise şi pe cele încă nescrise într-o anume coerență ideatică. Vreau să mă apropii de cele ce consider eu că ar fi informația ca informație, şi aceasta dintr-o perspectivă mai sistematică. Vreau să încep cu un anume început şi apoi, pas cu pas, să mă apropii de un anume sfârşit, de o concluzie cât mai bine şi mai solid articulată.


Motivația personală se leagă strâns de una nepersonală, de una care ține de situația din paginile literaturii. Această literatură este foarte bogată, este de dimensiunile unei veritabile biblioteci. Cu toate acestea, tema este departe de a fi cât de cât încheiată. Ea mai este deschisă şi mai este de mare actualitate. Şi deschiderea şi actualitatea sunt date de chiar caracteristicile temei, de modul ei de-a fi pe cât de simplă, pe atât de complicată.
Tema este foarte simplă, dragă copile, doar dacă operăm cu noțiunea comună, cotidiană de informație. În această accepțiune, realmente, cine nu ştie ce-i informația? Cine nu ştie că, atunci când se află în gară şi nu ştie pe care linie îi soseşte trenul, se duce la ghişeul de informații şi se lămureşte. Cine nu ştie că prin scrisori, telefoane, presă, cărți, radio, televizor se transmite informație? Cine nu ştie că la ora actuală calculatorul prelucrează informație mai rapid decât sfântul nostru creier? Ce să fie pentru tine complicat atunci când intri în internet şi îți cauți mai ştiu eu ce informație, ca răspuns la mai ştiu eu ce nedumerire?


Lucrurile se complică însă, copile, de îndată ce încercăm să operăm cu noțiunea contemporană de informație şi mai ales, de îndată ce încercăm să căutăm raporturile pe care informația le are cu alte realități mari ale lumii în care trăim. O să te convingi pe parcurs cǎ nu e aşa de uşor să răspunzi la întrebarea ce-ar putea fi informația ca realitate specifică şi nici să-i judeci raporturile pe care le-ar putea avea cu ceea ce este în lume substanță şi energie, timp şi spațiu, cauză şi efect etc. Nu-i deloc uşor să-i decodifici relațiile pe care le are cu ceea ce în lumea omului este ştiință şi conştiință, libertate şi finalitate, adevăr şi valoare etc. etc.


Noțiunea contemporană de informație a fost pusă în mişcare de trei mari realizări ale gândirii umane, realizări apărute cam în acelaşi timp, şi anume, în anii de graniță dintre prima şi cea de a doua jumătate a secolului trecut. Este vorba de apariția lucrării lui N. Wiener „Cibernetica” de studiul lui Cl. Shannon „Teoria matematică a comunicației” şi, nu în ultimul rând, de punerea în mişcare a primelor calculatoare cunoscute sub numele de ENIAC I şi ENIAC II.